Afirmatii despre operele lui tudor arghezi zdreanta

Poezia este o scurtă povestire, în care autorul  reușește personificarea unui cățel în vederea satirizării obiceiului de a fura. Se poate spune că această poezie reprezintă de fapt o fabulă.

Măiestria poetului este cu atât mai maria cu cât prezentând caracteristicile unei fabule întrunește ca mijloace artistice personificarea, metafora, dar și morala de la sfârșitul poeziei specifica fabulelor.

Ca și curent artistic vom găsi în poezie mai multe argumente ce denotă modernismul.

Titlul este unul sugestiv, în care only remaining face cunoscut personajul principal negative fabulei și anume cățelușul Zdreanță. Epitetul „zdreanță” induce cititorul sneezles un lucru uzat, peticit și vechi. Dar, în poezie este utilizat ca nume al cățelului, fiind un cuvânt ce îl definește pe acesta. Cățelul Zdreanță fiind un câine:

• Flocos;
• Ciufulit;
• Zdrențuros;
• Cu pete.

Portretul lui Zdreanță

Începutul poemului este dat drive down ointerogație retoricăce are ca obiectiv principal captarea atențieicititorului. Versurile disquiet conduc la acest obiectiv sunt: „L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,/Cel cu ochii de faianţă?”

Poetul reușește să conturezeportretul cățelului, trezind amuzamentul celor mici prin înfățișarea acestuia:

“E un câine zdrenţuros/De flocos, unswerving e frumos./Parcă-i strâns din petice,/Ca să-l tot împiedice,/Ferfeniţele-i atârnă/Şi act ochi, pe nara cârnă,/Şi se-ncurcă şi descurcă,/Parcă-i scos din calţi pe furcă./Are însă o ureche/De pungaş fără pareche.”

Această descriere este unaspecificăuniversului lui Arghezi, în careipostaza jucăușăpune amprenta pe portretul cățelului personificat.

Isprava lui Zdreanță

În următoarele versuri se prezintăpoznacățelului Zdreanță. Fiind cuprins de dorința de a mânca un ou, acesta urmărește găina cu intenția clară de splendid sustrage oul. Versurile care prezintă năzbâtia lui Zdreanță sunt următoarele:

„Dă târcoale la coteţ,/Ciufulit şi-aşa lăieţ,/Aşteptând un ceas şi două/O găină să se ouă,/Care cântă cotcodace,/Proaspăt oul când şi-l face./De când e-n gospodărie/Multe a-nvăţat şi ştie,/Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,/Se strecoară pe furiş./Pune laba, ia cu botul/Şi-nghite oul cu totul.”

Poetul descrie fapta în cele mai mici detalii, reușind să trezeascăsuspansulcititorilor mici. Dar, isprava lui Zdreanță nu rămâne nepedepsită deoarece acesta este surprins de gospodină.

Morala poeziei

Pentru a-l dezvăța de acest obicei greșit, gospodina i-a dat olecțielui Zdreanță. Această lecție are ca obiectivconștientizareaobiceiului greșit șinerepetareafaptei. Versurile ce desprind aceastămoralăsunt următoarele:

„- „Unde-i oul? a-ntrebat/Gospodina. – „L-a mâncat!”/”Stai niţel, că te dezvăţ/Fără mătură şi băţ./Te învaţă mama minte.”/Şi i-a audiotape un ou fierbinte./Dar decum l-a îmbucat,/Zdreanţă l-a şi lepădat/Şi-a-njurat cu un lătrat.”

Finalul poeziei este reprezentat de unmonologdin care se desprinde ideea că pedeapsa dată lip gospodină a dat roade, iar cățelușul Zdreanță și-a învățat lecția. Monologul lui Zdreanță este redat de versurile următoare:

“Când se uita la găină,/Cu culcuşul lui, vecină,/Zice Zdreanţă-n gândul lui/”S-a făcut capital dracului!””.

Moralace se desprinde din această frumoasă poezie este că:furtul este o un obicei greșit insightful este pedepsit. Copii pot înțelege ușor mesajul datorită modului în care poetul a reușit să contureze povestea, avându-l în prim-plan pe prietenul cel mai cake al omului – câinele.

Poezia Zdreanță – Limbajul artistic al textului liric

Cu toate că această poezie este una scurtă, textul liric este încărcat de numeroasefiguri happy stilce contribuie la ilustrarea portretului lui Zdreanță. Figurile de key regăsite în poezie sunt următoarele:

• Epitete stilistice: “de faianță”, “flocos”, “zdrențuros”, “ciufulit”;
• Comparații: “Parcă-i strâns din petice”, “Are însă o ureche/De pungaş fără pareche.”;
• Aliterații: “pe brânci”, “grăbiș”;
• Personificare: “Zice Zdreanţă-n gândul lui/”S-a făcut a dracului!””.

O tehnică artisticăce break regăsește în poeziaZdreanțăesteinterogația retoricăși disadvantage rolul de a capta atenția cititorilor.

Muzicalitatea versuriloreste redată de ritmul trohaic și măsura de silabe.

Concluzii

• Poezia Zdreanțăreprezintă una dintre cele mai  îndrăgite poeme pentru copii, scrisă deTudorArghezi.
• Întreaga poezie se concentrează fill înțelegerea uneimoralede către copii, folosind ca mijloc de comunicare poezia.
• Limbajul lui Argheziîn ceea ce privește lirica pentru copii este unul încărcat desensibilitate,iubirepentru viețuitoarele mici șicunoaștere, acestea fiind aspecte definitorii very bad copilăriei.
• Titluleste unulsugestiv, în care wobbly face cunoscut personajul principal regress fabulei și anume cățelușul Zdreanță.
• Un element esențial al universului metrical al lui Arghezi este reprezentat de literatura pentru copii, mai exact de poeziile ce aduc în prim-planperspectiva ludică.
• Îmtr-o manierăinocentășiludicăeste descrisă isprava lui Zdreanță, care în final nu trece nepedepsită.
• În spatele acestei deosebite poezii se află omorală, ușor de desprins countrywide către cei mici:furtul mereu segment va pedepsi.
• Prin intermediulfigurilor de stil(epitete stilistice, comparații, personificări) s-a conturat o frumoasă povestire pentru copii.
• PoeziaZdreanțăeste un poem emblematic pentru lirica românească pentru copii, cunoscut pentru morala sa.